La Calinescu

Dupa o plimbare relaxanta pe malul lacului Snagov, am ajuns intr-o duminica dupa-amiaza la restaurantul domnului Calinescu. Auzisem ca este un restaurant bun, dar ca mirosul de mancare este atat de puternic incat te urmeaza si acasa. Desi restaurantul era aproape plin, eu nu am plecat cu aceasta impresie.

Poate si pentru ca nu am mers La Calinescu cu asteptari prea mari, am ramas placut surprinsa. Fiind o zi de duminica si tinand cont si de aglomeratie am reusit sa trec mai usor peste intarzierea cu care se servea la mese. E adevarat ca s-a cerut o bere de 3 ori pentru a fi primita o data, dar era duminica si toti eram mai relaxati si mai iertatori. As putea spune ca la partea de mancare a meritat asteptarea. Surprinzator de buna, iar papanasii au fost genial. Si serviti in portii nesimtit de mari. Eu una n-am fost in stare sa mananc un papanas.

Singurul meu regret este ca am fost atat de infometata incat am uitat sa pozez mancarea. Promit sa revin cu poze pentru ca voi mai trece pe La Calinescu si cu alta ocazie.

La Cocosatu'

Majoritatea bucurestenilor au auzit de el. Poate ca, la fel ca mine, s-au intrebat ce au atat de special micii de la acest restaurant de sunt atat de renumiti. Parerea mea: nimic. Mi-am satisfacut si eu curiozitatea legata de ei intr-o seara in care veneam spre casa dinspre Ploiesti.

Mie restaurantul mi-a lasat impresia de restaurant invechit (aproape comunist). Chelnerii destul de neplacuti s-au miscat atat de greu incat au adus o comanda de inghetata de-abia cand au adus mancarea gatita. Ne-am inchipuit ca atunci au inghetat si inghetata sa fie proaspata.

Lasand gluma la o parte, pe mine nu m-a impresionat acest restaurant cu nimic. Nici macar cu micii. Dar, tinand cont ca pe nota de plata era scris mare "Selgros", stau si ma intreb: Oare erau adevaratii mici renumiti?

Excalibur

Dupa multe incercari de a potrivi agendele noastre, am reusit, in sfarsit, sa vizitez restaurantul Excalibur la castel de pe Academiei 39-41.

Am intrat intr-o atmosfera usor sinistra la inceput cu o usoara teama care s-a dovedit a fi neintemeiata. Odata ajunsa in interiorul restaurantului m-a intampinat aerul medieval si relaxat pe care se cladeste restaurantul.
 Vrand parca sa aminteasca de vremurile de demult cand vantul isi facea loc prin castel stingand tortele aducatoare de lumina, energia electrica ne-a tot facut surprize lasandu-ne in bezna de cateva ori. Noroc cu lumanarile de pe masa care nu ne-au lasat sa intram in panica.

Nu ma incanta deloc sa mananc in stil cavaleresc, fara tacamuri. Se pare ca nu am fost singura pentru ca intre timp au acceptat sa aduca si tacamuri la masa pentru cine doreste acest lucru.
Am comandat un platou de 4 persoane ce cuprindea aripi si ciocanele de pui, costite, cartofi, varza, banane si mere. Cu exceptia costitelor care erau mult prea grase pentru a fi mancate, totul a fost minunat.

Personalul restaurantului nu se dezice de atmosfera medievala avand vesminte adecvate epocii.
Ce sa zic, merita incercat in ciuda preturilor usor prea piperate pentru bucurestenii de rand.

Locatie 9 pentru penele de curent
Mancare 8.5 pentru costitele ingrozitor de grase
Servicii 9.5

Restaurant Moments

29 februarie. Iesire in oras cu fetele pentru a onora inceputul de primavara. Nu auzisem pana atunci de restaurantul Moments de pe Bd Tineretului nr 55.
Mi-a placut ce am vazut. Atmosfera intima, lumanarele, mobilier ce te duce cu gandul la gradina. Chelnerii au fost foarte draguti si intelegatori cum nu mai vazusem de mult la un restaurant.

Am ales sa mananc pui cu sos de smantana, gorgonzola si nuci. O alegere inspirata, zic eu, pentru ca totul a fost delicios. A fost servit alaturi de cartofi la cuptor cu rozmarin. Bun, bunut!

Bravo lor si sa speram ca nu vor cobori standardele asa cum se intampla de obicei.

Locatie 9.5
Mancare 9.5
Servire 9.5

Sa fii femeie in Bucuresti

Numai cine n-a trait un an in orasul asta nebun nu stie ce presupune sa iti duci viata aici. Ca femeie, trebuie sa impaci toate ipostazele vietii si nu intotdeauna reusesti sa le faci pe toate la fel de bine.
Sa faci cariera inseamna multe ore petrecute la birou rugandu-te ca familia sa te sustina si sa nu te trezesti intr-o buna zi ca alergi de una singura. Traim de la week-end la week-end agitandu-ne sa le rezolvam pe toate, mirandu-ne ca trece timpul pe langa noi.
Drept rezolvare, am invatat ca nu trebuie sa excelez la toate si ca pot trai cu un firicel de praf asezat pe mobila. Si, din cand in cand, pot sa uit ca trebuie sa gatesc si iesim sa mancam in oras.
Din pacate, si aici exista un risc. Dupa o zi de munca, ultimul lucru pe care il doresti e sa te serveasca un chelner acru sau sa ti se aduca o mancare de care sa nu-ti doresti sa te atingi. Si, colac peste pupaza, nici nu gasesti mancarea dietetica pe care vrei sa o servesti.
Asa m-am hotarat sa va povestesc unde mi-a facut placere sa merg sau din contra, mi-a displacut total.